neutron (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEUTRÓN, neutroni, s. m. (
Fiz.) Particulă elementară neutră din nucleul atomului lipsită de sarcină electrică, cu masa puțin mai mare decât cea a protonului. [
Pr.:
ne-u-] – Din
fr. neutron.neutron (Dicționar de neologisme, 1986)NEUTRÓN s.m. (
Fiz.) Particulă elementară neutră din nucleul atomilor, având aproape aceeași masă cu a protonului, dar fiind lipsită de sarcină electrică. [< fr.
neutron, cf.
neu(tru) +
(elec)tron].
neutron (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEUTRÓN s. m. particulă elementară neutră din nucleul atomului, având aproape aceeași masă cu a protonului, dar fără sarcină electrică stabilă. (< fr.
neutron)
neutron (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)NEUTRÓN (‹
fr. {i}; {s}
engl. neutral „neutru” + [
elec]
tron)
s. m. (
FIZ.) Particulă elementară din clasa barionilor, neutră din punct de vedere electric, cu spinul 1/2 și cu masa mai mare decât a protonului, alături de care intră în alcătuirea nucleelor atomilor (cu excepția hidrogenului). Preconizat, în 1920, de către E. Rutherford a fost identificat de către J. Chadwick, în 1932, pe baza experiențelor fizicienilor francezi Irène și Frédéric Joliot-Curie și ale fizicienilor germani W. Bothe și G. Becker.
N. este stabil în nucleele atomilor, dar în stare liberă se dezintegrează într-un proton, un electron și un antineutrino, având o durată medie de viață de 15,3 minute.
N. și protonul au proprietăți asemănătoare și se consideră a fi două stări diferite ale aceleași particule
nucleonul. N. este singura particulă elementară care interacționează cu câmpul gravitațional.
neutron (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!neutrón (ne-u-tron) s. m.,
pl. neutróni