netrebnicie - explicat in DEX

netrebnicie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NETREBNICÍE, netrebnicii, s. f. Faptă, atitudine, comportare de om netrebnic; ticăloșie, mârșăvie, josnicie. – Netrebnic + suf. -ie.

netrebnicie (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
netrebnicíe, netrebnicíi, 1. (înv.) lipsă de valoare, de folos, de utilitate, de însemnătate; inutilitate. 2. (înv.) umilință, smerenie; incapacitate, neputință. 3. (pop.) ticăloșenie, nemernicie; faptă ticăloasă, mârșavă. 4. (înv.) nebunie. 5. (reg.) cusur, viciu.

netrebnicie (Dicționaru limbii românești, 1939)
netrebnicíe f. Defectu de a fi netrebnic.

netrebnicie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
netrebnicíe (înv.) (ne-treb-) s. f., art. netrebnicía, g.-d. art. netrebnicíei; (fapte) pl. netrebnicíi, art. netrebnicíile

netrebnicie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
netrebnicie f. starea celui netrebnic.