neștire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEȘTÍRE s. f. (în
loc. adv.)
În neștire =
a) fără să-și dea seama, fără a ști cum sau de ce; la întâmplare; absent, distrat;
p. ext. involuntar;
b) fără rost, fără sens, în mod inutil;
c) fără măsură, fără socoteală; la nesfârșit. (Rar)
Din neștire = din nebăgare de seamă; involuntar. –
Ne- +
știre.