nesățios - explicat in DEX

nesățios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NESĂȚIÓS, -OÁSĂ, nesățioși, -oase, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu se mulțumește cu ce are, care caută să obțină, să acapareze tot mai mult; lacom, avid, nesătul (2). 2. Care nu se simte niciodată sătul; care nu are saț la mâncare, la băutură; p. ext. lacom, + (Reg.; despre mâncăruri) Care nu satură. 3. Fig. Care nu poate fi astâmpărat, potolit, stăpânit; p. ext. mistuitor, devorant. ♦ (Adverbial) Cu nesaț, cu plăcere, cu voluptate. [Pr.: -ți-os] – Ne- + sățios.

nesățios (Dicționaru limbii românești, 1939)
nesățiós și -țós, -oásă adj. (d. nesațiŭ, nesaț). Fără saț, de care nu te maĭ saturĭ: mîncare nesățoasă. Fig. Ambițiune nesățoasă.

nesățios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
nesățiós (-ți-os) adj. m., pl. nesățióși; f. nesățioásă, pl. nesățioáse

nesățios (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
nesățios a. 1. plin de nesațiu; 2. fig. care nu poate fi mulțumit: ambițiune nesățioasă.