neregulă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NERÉGULĂ, nereguli, s. f. 1. Lipsă de regulă, de rânduială; dezordine.
2. (De obicei la
pl.) Lipsă de exactitate, nerespectare a regulilor; încălcare a legii;
spec. incorectitudine în administrarea unei gestiuni. –
Ne- +
regulă.neregulă (Dicționaru limbii românești, 1939)nerégulă f., pl.
e. Neorînduĭală, dezordine, lipsă de regulă.
neregulă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nerégulă s. f.,
g.-d. art. nerégulii; pl. nerégulineregulă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)neregulă f.
1. neorânduială;
2. fig. dezordine morală.