neptunian (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEPTUNIÁN, -Ă, neptunieni, -e, adj. (
Geol.) Neptunic. [
Pr.:
-ni-an] – Din
fr. neptunien.neptunian (Dicționar de neologisme, 1986)NEPTUNIÁN, -Ă adj. Neptunic. [Pron.
-ni-an. / < fr.
neptunien].
neptunian (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEPTUNIÁN, -Ă adj. 1. neptunic. 2. (rar) care aparține planetei Neptun. (< fr.
neptunien)
neptunian (Dicționaru limbii românești, 1939)* neptunián, -ă adj. (d.
Neptun, zeu apelor la Romanĭ).
Geol. Se zice despre terenurile formate de apele măriĭ.
neptunian (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neptunián (-ni-an) adj. m.,
pl. neptuniéni (-ni-eni); f. neptuniánă, pl. neptuniéneneptunian (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)neptunian a. se zice de terenul geologic care datorește apei origina sa.