nepoftit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEPOFTÍT, -Ă, nepoftiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Care nu este chemat, invitat, poftit sau dorit. –
Ne- +
poftit.nepoftit (Dicționaru limbii românești, 1939)nepoftít, -ă adj. Care n’a fost poftit (neinvitat):
nepoftitu n’are scaun (Prov.).
Fig. Nedorit, neplăcut:
Jidaniĭ îs oaspețĭ nepoftițĭ.nepoftit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nepoftít adj. m.,
pl. nepoftíți; f. nepoftítă, pl. nepoftítenepoftit (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nepoftit a. și m. care n’a fost invitat:
nepoftitul scaun n’are.