nepoțel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) NEPOȚÉL, -EÁ, -ÍCĂ,nepoței, -ele, s. m. și f. Diminutiv al lui nepot. – Nepot + suf. -el, -ea, -ică.
nepoțel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) nepoțél s. m., pl. nepoțéi, art. nepoțéii