neplăcere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEPLĂCÉRE, (
2)
neplăceri, s. f. 1. Stare sufletească sau fiziologică produsă de ceva neplăcut; lipsă de plăcere,
p. ext. de simpatie pentru ceva sau pentru cineva; silă, dezgust.
2. Necaz, supărare, nemulțumire îndurate de cineva. –
Ne- +
plăcere.