nepieritor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEPIERITÓR, -OÁRE, nepieritori, -oare, adj. Care este menit să reziste timpului; care este destinat să trăiască veșnic în amintirea oamenilor; care este destinat gloriei, celebrității eterne; nemuritor. –
Ne- +
pieritor.nepieritor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nepieritór adj. m.,
pl. nepieritóri; f. sg. și
pl. nepieritoáre