neorânduială (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEORÂNDUIÁLĂ, neorânduieli, s. f. 1. Lipsă de organizare sau de disciplină; dezordine, debandadă;
p. ext. agitație, revoltă, răscoală; (faptă care constituie o) încălcare a legii, neregulă, abuz.
2. Lipsă de ordine; dezordine, deranj, neordine. ◊
Loc. adj. și adv. În neorânduială = dezordonat. [
Pr.:
ne-o-rân-du-ia-] –
Ne- +
orânduială.neorânduială (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neorânduiálă (ne-o-) s. f.,
g.-d. art. neorânduiélii; (fapte)
pl. neorânduiéli