neomenie - explicat in DEX

neomenie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
NEOMENÍE, neomenii, s. f. Lipsă de omenie; faptă de om neomenos; cruzime, sălbăticie. [Pr.: ne-o-] – Ne- + omenie.

neomenie (Dicționaru limbii românești, 1939)
neomeníe (eo 2 sil.) f. Cruzime, inumanitate, lipsă de omenie. – Rar și -nire.

neomenie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
neomeníe (ne-o-) s. f., art. neomenía, g.-d. art. neomeníei; (fapte) pl. neomeníi, art. neomeníile

neomenie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
neomenie f. 1. lipsă de omenie; 2. faptă neomenoasă.