nemărginire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEMĂRGINÍRE, nemărginiri, s. f. Calitatea a ceea ce este nemărginit; imensitate, infinit; (
concr.) întindere fără margini, spațiu nemărginit, nemargine;
p. ext. timp nelimitat. –
Ne- +
mărginire.