nemângâiat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEMÂNGÂIÁT, -Ă, nemângâiați, -te, adj. Care nu-și poate găsi mângâiere în urma unei dureri, pierderi etc. suferite; neconsolat, inconsolabil;
p. ext. nenorocit. ♦ (Despre dureri, necazuri etc.) Care nu poate fi liniștit, potolit, domolit, alinat. [
Pr.:
-gâ-iat] –
Ne- +
mângâiat.