nemaivăzut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEMAIVĂZÚT, -Ă, nemaivăzuți, -te, adj. Care este atât de ieșit din comun încât nimeni nu a văzut vreodată ceva asemănător;
p. ext. extraordinar. –
Ne- +
mai1 +
văzut.nemaivăzut (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nemaivăzút adj. m.,
pl. nemaivăzúți; f. nemaivăzútă, pl. nemaivăzúte