neisan(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) NEISÁN,neisani, s. m. (Înv.) Naist. [Var.: naisán s. m.] – Din tc. neyzen.
neisan(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) neisán (înv.) (nei-) s. m., pl. neisáni
neisan(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) neisan m. naingiu: scripcari, cobzari și neisani din București GHICA. [Turc. NAYZEN].