negurat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEGURÁT, -Ă, negurați, -te, adj. (
Reg.) Înnegurat; posomorât, mohorât, trist. – Din
negură.negurat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)negurát (
reg.)
adj. m.,
pl. neguráți; f. negurátă, pl. negurátenegurat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)negurat a. înnegurat:
viața-mi negurată tu poți s’o faci senină NEGR.