neghiniță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEGHINÍȚĂ, neghinițe, s. f. Diminutiv al lui
neghină; neghinuță. –
Neghină +
suf. -iță.neghiniță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)neghiníță s. f.,
g.-d. art. neghiníței; pl. neghiníțeneghiniță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)neghiniță f.
1. susan negru;
2. pitic cât o neghină de mare.