negel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) NEGÉL,negei, s. m. Diminutiv al lui neg. – Neg + suf. -el.
negel(Dicționaru limbii românești, 1939) negél V. neg 1.
negel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) negél (rar) s. m., pl. negéi, art. negéii
negel(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) negel m. neg (în carne).