nefățărit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEFĂȚĂRÍT, -Ă, nefățăriți, -te, adj. (
Înv.) Lipsit de prefăcătorie; sincer, deschis; obiectiv, drept. –
Ne- +
fățărit.nefățărit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nefățărít (
înv.)
adj. m.,
pl. nefățăríți; f. nefățărítă, pl. nefățăríte