necroza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NECROZÁ, pers. 3
necrozează, vb. I.
Refl. (Despre țesuturi sau organe) A suferi, a fi atins de necroză. – Din
fr. nécroser.necroza (Dicționar de neologisme, 1986)NECROZÁ vb. I. refl. (
Despre țesuturi sau organe) A fi atins de necroză; a se distruge, a se cangrena. [P.i. 3
-zează. / < fr.
nécroser].
necroza (Marele dicționar de neologisme, 2000)NECROZÁ vb. I. tr. a produce necroză. II. refl. (despre țesuturi, organe) a fi atins de necroză. (< fr.
nécroser)
necroza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!necrozá (a se ~) (ne-cro-) vb. refl.,
ind. prez. 3
se necrozeáză