necesarmente (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NECESARMÉNTE adv. (Rar) în mod necesar, în mod obligatoriu; inevitabil. – Din
fr. nécessairement.necesarmente (Dicționar de neologisme, 1986)NECESARMÉNTE adv. În mod necesar; inevitabil. [Cf. fr.
necessairement].
necesarmente (Marele dicționar de neologisme, 2000)NECESARMÉNTE adv. în mod necesar; inevitabil. (< fr.
nécessairement)
necesarmente (Dicționaru limbii românești, 1939)* necesarménte adv. (fr.
nécessairement, it.
necessariamente). În mod necesar, numaĭ de cît.
necesarmente (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)necesarménte (rar)
adv.