nebulos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NEBULÓS, -OÁSĂ, nebuloși, -oase, s. f.,
adj. 1. S. f. Corp ceresc difuz alcătuit din gaze sau din pulberi, aflat în spațiile dintre stelele galaxiei noastre; sistem stelar cu lumină difuză, aflat dincolo de limitele galaxiei noastre.
2. Adj. Fig. Neclar, imprecis, confuz, neguros, incert. – Din
fr. nébuleux.nebulos (Dicționar de neologisme, 1986)NEBULÓS, -OÁSĂ adj. Neclar, învălmășit, confuz. [Cf. fr.
nébuleux, lat.
nebulosus].
nebulos (Marele dicționar de neologisme, 2000)NEBULÓS, -OÁSĂ I.
adj. 1. neguros, sumbru. 2. (fig.) neclar, confuz. II. s. f. acumulare de materie sau de pulbere cosmică în univers, difuză și obscură, cu forme și dimensiuni instabile. (< fr.
nebuleux, lat.
nebulosus)
nebulos (Dicționaru limbii românești, 1939)* nebulós, -oásă adj. (lat.
nebulosus, d.
nébula, negură). Neguros. Nouros:
cer nebulos. Fig. Îngrijorat, gînditor:
frunte nebuloasă. Obscur, confuz:
filosofie nebuloasă. Adv. În mod nebulos:
a vorbi nebulos. S.f.
Astr. Grămădire de stele care de abea se văd:
calea lapteluĭ e o nebuloasă.nebulos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)nebulós adj. m.,
pl. nebulóși; f. nebuloásă, pl. nebulóasenebulos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nebulos a.
1. întunecat de nori:
cer nebulos; 2. fig. confuz:
filozofie nebuloasă.