neactivitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*neactivitáte (ea 2 sil.) s. Lipsă de activitate, situațiunea unuĭ ofițer saŭ unuĭ funcționar civil care se află provizoriŭ fără funcțiune.
neactivitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
neactivitate f. situațiunea unui ofițer sau impiegat civil care se află provizoriu fără funcțiune.