natră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NÁTRĂ, natre, s. f. Parte a urzelii dintre ițe și sulul de dinapoi sau de dinainte al războiului de țesut;
p. ext. urzeală învârtită pe sul;
p. gener. toată urzeala de pe război și de pe sulul de dinapoi. – Din
bg.,
scr. natra.