nani (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NÁNI, interj. (Adesea repetat; mai ales în cântece de leagăn) Cuvânt cu care se îndeamnă copiii la somn. ◊
Expr. (În limbajul copiilor; substantivat)
A face nani = a se culca, a adormi; a dormi. –
Cf. ngr. náni, náni, bg. nani.nani (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)náni interj. –
1. Cîntec de leagăn, bebeluș. –
2. (
S. m.) Cuvînt cu care se îndeamnă copiii la somn. Creație expresivă,
cf. ngr. νάννι,
it. (
ninna)
nanna, sp. nana, sb. ninati, „a adormi”. –
Der. nană, s. f. (mamă, mătușă, titlu de reverență pentru femeile mai în etate),
cf. ngr. νάννη,
alb. nënë, sb.,
bg. nana, rus. njanja „doică” (după Candrea, din
sb., soluție care nu este imposibilă, fiind vorba de cuvinte comune mai ales în Banat. și
Trans.);
nănăi, vb. (
Trans., a îngîna, a fredona);
nănăială, s. f. (îngînare, fredonare);
nene, s. m. (
Mold., tată;
Munt., tată, unchi, titlu de reverență, adesea pentru fratele mai mare;
Arg., netrebnic, pește, codoș),
cf. gr. νέννος „unchi”, νάννα „mătușă”,
ngr. νενέ „mamă”,
tc. nene „soră sau frate mai mare”,
bg. nene, mag. néne, sp. nene (după Lokotsch 1553 și Ronzevalle 169,
rom. ar proveni din
tc.; după Cihac, II, 210 și Conev 58, din
bg.);
nea, s. m. (unchi), formă abreviată din
nenea, se folosește numai urmat de numele de persoană;
neică, s. m. (unchi; prieten);
neneacă (
var. Mold. nineacă),
s. f. (mamă), format după
babacă (după Candrea din
tc. nene „mamă”);
neneri (
var. nineri, ninera),
vb. (
Mold., a adormi cu cîntec un copil; a se preface, a momi), probabil legat de
ngr. νανουρίζω „a legăna” (după Pușcariu 1182, dintr-un
lat. *
nῑnnĭnāre, care pare mai puțin probabil). Pentru
nene, cf. ALR, I, 162. Din
rom. provine
rut. nene (Miklosich,
Wander., 17).
nani (Dicționaru limbii românești, 1939)náni, interj. care, în limba copiilor, înseamnă „a dormi” și care se repetă cîntînd unuĭ copil cînd îl legenĭ ca să adoarmă.
A face nani, a dormi (it.
far la nanna, a face nani; ngr.
naná și
nanni, nannarizo, fac nani; sîrb.
ninati, pol.
nynać, a legăna ca să adoarmă). V.
lĭulĭŭ.nani (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)náni/náni-náni interj.nani (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)nani ! int. dormi ! (în limba copiilor):
nani, nani, puișor ! ║ n. cântec de leagăn.