nădușeală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NĂDUȘEÁLĂ, nădușeli, s. f. 1. Faptul de
a năduși (
1) nădușire; (
concr.) substanță lichidă secretată de glandele sudoripare; sudoare, transpirație. ◊
Expr. A-l trece pe cineva (toate) nădușelile =
a) a munci din greu (transpirând din abundență);
b) a fi cuprins de spaimă, de emoție.
2. (
Pop.) Căldură mare, înăbușitoare; arșiță, zăpușeală, caniculă. –
Năduși +
suf. -eală.