născoceală(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) NĂSCOCEÁLĂ,născoceli, s. f. (Rar) Născocire. – Născoci + suf. -eală.
născoceală(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) născoceálă s. f., g.-d. art. născocélii; pl. născocéli