năsălie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)NĂSĂLÍE, năsălii, s. f. Suport de lemn (ca o targă) pe care se așază coșciugul cu mortul pentru a fi transportat (la biserică sau la cimitir). – Din
sl. nosilo.năsălie (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)năsălíe (năsălíi), s. f. – Coșciug, sicriu, targă folosită la înmormîntare. –
Megl. nusila. Sl. (
bg.)
nosilo, din
nesiti „a duce” (Cihac, II, 212; Conev 111),
cf. sb.,
cr. nosila, mag. noszolya.năsălie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)năsălíe (
pop.)
s. f.,
art. năsălía, g.-d. art. năsălíei; pl. năsălíi, art. năsălíilenăsălie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)năsălie f. pat sau targă pe care s’așează sicriul:
năsălia fu așezată lângă strana domnească OD. [Slav. NOSILO, pat portativ].