mieros (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MIERÓS, -OÁSĂ, mieroși, -oase, adj. 1. (
Pop.; despre vorbe, privire etc.) Dulce, plăcut. ♦
Fig. Prefăcut, fals, ipocrit.
2. (Rar; despre albine) Care produce multă miere. –
Miere +
suf. -os.mieros (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mierós adj. m.,
pl. mieróși; f. mieroásă, pl. mieroásemieros (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mieros a. dulce ca mierea:
vorbele ei mieroase ISP.
mĭeros (Dicționaru limbii românești, 1939)mĭerós, -oásă adj. (d.
mĭere).
Fig. Dulce ca mĭerea:
vorbe mĭeroase.