mătrăși (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MĂTRĂȘÍ, mătrășesc, vb. IV.
Tranz. (
Pop. și
fam.)
1. A îndepărta pe cineva a cărui prezență este supărătoare; a alunga, a goni. ◊
Expr. A mătrăși din lumea asta = a ucide. ♦
Refl. A pleca (în grabă și cam fără voie); a se cărăbăni, a se căra. ♦ A concedia sau a muta, a transfera pe cineva.
2. A cheltui, a risipi, a irosi bunuri materiale. –
Cf. scr. potrošiti.mătrăși (Dicționar de argou al limbii române, 2007)mătrăși, mătrășesc v. t. 1. a îndepărta o persoană a cărei prezență este supărătoare; a goni, a alunga
2. a ucide
3. a scăpa de un obiect nefolositor
mătrăși (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)mătrășí, -esc, vb. tranz. –
1. A cheltui, a consuma, a risipi (bani, averi).
2. A distruge.
3. A îndepărta pe cineva. – Din srb. potrošiti „a cheltui” (MDA).
mătrăși (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mătrășí (a ~) (
pop.,
fam.)
(mă-tră-) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. mătrășésc, imperf. 3
sg. mătrășeá; conj. prez. 3
să mătrășeáscămătrășì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mătrășì v. Mold.
fam. a expedia:
de mult erai tu mătrășit din lumea asta CR. [Origină necunoscută].