măsălar - explicat in DEX

măsălar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MĂSĂLÁR s. m. Numele popular al lunii august. – Et. nec.

măsălar (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
măsălár¹, s.m. – (pop.) Luna august; augustru, ogust, gustar, măselar, secerar. – Et. nec. (MDA).

măsălar (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
măsălár², -i, s.m. – Stinghie de lemn de la grapă (în Botiza); grindei (ALR 1956: 36). – Din măsea (< lat. maxilla).

măsălar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
măsălár (august) (pop.) s. m., g.-d. lui măsălár

măsălar (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
măsălar m. numele popular al lunei August. [Cf. lat. messis, seceriș; în această lună se seceră holdele].