măseluță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MĂSELUȚĂ,măseluțe, s. f. Diminutiv al lui măsea. – Măsele (pl. lui măsea) + suf. -uță.
măseluță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) măselúță s. f., g.-d. art. măselúței; pl. măselúțe