măscărie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MĂSCĂRÍE,măscării, s. f. Măscăriciune. – Măscări + suf. -ie.
măscărie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) măscăríe (înv.) s. f., art. măscăría, g.-d. art. măscăríei; pl. măscăríi, art. măscăríile