mărturisanie(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MĂRTURISÁNIE,mărturisanii, s. f. (Înv.) Spovedanie. – Mărturisi + suf. -anie.
mărturisanie(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) mărturisánie (înv.) (-ni-e) s. f., art. mărturisánia (-ni-a), g.-d. art. mărturisániei; pl. mărturisánii, art. mărturisániile(-ni-i-)