mărginean - explicat in DEX

mărginean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MĂRGINEÁN, -Ă, mărgineni, -e, adj., s. m. și f. (Înv. și reg.) Mărginaș (2). – Margine + suf. -ean.

mărginean (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
mărginean, mărgineni s. m. (intl.) infractor din aceeași bandă, complice.

mărginean (Dicționaru limbii românești, 1939)
mărgineán, -că s. și adj. Locuitor de la margine (de la hotar).

mărginean (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
MĂRGINEAN, Viorel (n. 1933, Cenade, jud. Alba), pictor român. Atras mai ales de peisajul subcarpatic, pe care-l recompune în panorame ale căror elemente figurative sunt redate cu migală. Interioare țărănești, naturi moarte, compoziții (ciclurile: „Cenade”, „Filipeștii de Pădure”, „Târnovo”). Ministru al Culturii (1995-1996).

mărginean (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mărgineán adj. m., s. m., pl. mărginéni; adj. f., s. f. mărgineánă, pl. mărginéne

mărginean (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
mărginean a. dela marginea țârii. ║ m. pl. locuitorii români din partea meridională a Ardealului (Brașov, Sibiu), cari se ocupă cu creșterea vitelor.