mărgelat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MĂRGELÁT, -Ă, mărgelați, -te, adj. Împodobit cu mărgele (
1). ♦ (Despre animale) Care are la gât niște protuberanțe în formă de mărgele (
1). –
Mărgea +
suf. -at.mărgelat (Dicționaru limbii românești, 1939)mărgelát, -ă adj. Ornat cu mărgele, ca niște mărgele, perlat.
Lînă mărgelată (la oĭ), creață ca niște mărgele.
mărgelat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mărgelát (rar)
adj. m.,
pl. mărgeláți; f. mărgelátă, pl. mărgeláte