mănușar - explicat in DEX

mănușar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MĂNUȘÁR, (1) mănușari, s. m., (2) mănușare, s. n. 1. S. m. Persoană care confecționează mănuși (1); fabricant sau negustor de mănuși. 2. S. n. Mănușă de protecție (folosită la manipularea unei bucăți de metal fierbinte). [Var.: (1) mânușár s. m.] – Mănușă + suf. -ar.

mănușar (Dicționaru limbii românești, 1939)
mănușár m. Fabricant orĭ vînzător de mănușĭ.

mănușar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mănușár¹ (persoană) (înv.) s. m., pl. mănușári

mănușar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mănușár² (obiect) s. n., pl. mănușáre