mânzat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MÂNZÁT, -Ă, mânzați, -te, s. m. și
f. Vițel înțărcat, a cărui limită de vârstă variază, după regiuni, între câteva luni și doi ani. –
Cf. alb. mëzat.mânzat (Dicționar de argou al limbii române, 2007)mânzat s. n. sg. (er.) fete; femei tinere.
mânzat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mânzát s. m.,
pl. mânzáțimânzat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mânzat m. vițel de un an.