mâncător - explicat in DEX

mâncător (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MÂNCĂTÓR, -OÁRE, mâncători, -oare, s. m. și f., adj. (Ființă) care mănâncă; consumator. ◊ (Înv. și pop.) Mâncător de oameni = canibal, antropofag. – Mânca + suf. -ător.

mâncător (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mâncătór adj. m., s. m., pl. mâncătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. mâncătoáre

mâncător (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
mâncător a. și m. care mănâncă.