mâncăcios - explicat in DEX

mâncăcios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MÂNCĂCIÓS, -OÁSĂ, mâncăcioși, -oase, adj., s. m. și f. (Ființă) care mănâncă mult (și des), care are mare poftă de mâncare; (om) mâncău. – Mânca + suf. -ăcios.

mâncăcios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
mâncăciós adj. m., s. m., pl. mâncăcióși; adj. f., s. f. mâncăcioásă, pl. mâncăcioáse

mâncăcios (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
mâncăcios a. și m. cui place să mănânce într’una, lacom: om mâncăcios.