muzicomanie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUZICOMANÍE s. f. Pasiune (exagerată) pentru muzică. – Din
fr. musicomanie.muzicomanie (Dicționar de neologisme, 1986)MUZICOMANÍE s.f. Pasiune pentru muzică. [Gen.
-iei. / < fr.
musicomanie, cf. lat.
musica – muzică, gr.
mania – nebunie].
muzicomanie (Marele dicționar de neologisme, 2000)MUZICOMANÍE s. f. melomanie. (< fr.
musicomanie)
muzicomanie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)muzicomaníe (rar)
s. f.,
art. muzicomanía, g.-d. muzicomaníi, art. muzicomaníei