muzeotehnică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUZEOTÉHNICĂ s. f. Ramură a muzeologiei consacrată metodelor și mijloacelor folosite aplicativ în cadrul unui muzeu. [
Pr.:
-ze-o-] –
Muzeu +
tehnică.muzeotehnică (Dicționar de neologisme, 1986)MUZEOTÉHNICĂ s.f. Ansamblu de metode și mijloace folosite aplicativ în cadrul muncii muzeale. [Cf. it.
museotecnica].
muzeotehnică (Marele dicționar de neologisme, 2000)MUZEOTÉHNICĂ s. f. ramură a muzeologiei consacrată metodelor și mijloacelor folosite aplicativ în cadrul muncii muzeale. (< it.
museotecnica)