mutulică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUTULÍCĂ, mutulici, s. m. 1. (
Fam.) Persoană tăcută, timidă, care vorbește puțin; om prostuț, bleg.
2. (
Bot.) Plantă al cărei rizom se întrebuințează ca leac împotriva durerilor abdominale
(Scopalia carniolica). –
Mut +
suf. -ulică.