mutilant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUTILÁNT, -Ă, mutilanți, -te, adj. Care mutilează. – Din
fr. mutilant.mutilant (Dicționar de neologisme, 1986)MUTILÁNT, -Ă adj. Care mutilează; mutilator. [Cf. fr.
mutilant].
mutilant (Marele dicționar de neologisme, 2000)MUTILÁNT, -Ă adj. mutilator. (< fr.
mutilant)
mutilant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mutilánt adj. m.,
pl. mutilánți; f. mutilántă, pl. mutilánte