muscărie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUSCĂRÍE, muscării, s. f. Mulțime de muște, roi de muște; muscărime. –
Muscă +
suf. -ărie.muscărie (Dicționaru limbii românești, 1939)muscăríe f. (și sic.
muscaria). Mare mulțime de muște.
muscărie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)muscăríe s. f.,
art. muscăría, g.-d. art. muscăríeimuscărie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)muscărie f. mulțime de muște.