mumifiere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUMIFIÉRE s. f. v. mumificare.mumifiere (Dicționar de neologisme, 1986)MUMIFIÉRE s.f. 1. Mumificare.
2. Proces de uscare a fructelor datorită unor ciuperci. V.
monilioză. [Pron.
-fi-e-. / <
mumifia].
mumifiere (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MUMIFIÉRE (‹
mumifia)
s. f. 1. Faptul de a (se) mumifica (
1).
2. (
FITOPAT.) Proces de uscare, de zbârcire și de întărire a fructelor atacate de unele ciuperci din genul
Monilinia. V.
monilioză.mumifiere (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mumifiére (rar)
(-fi-e-) s. f.,
g.-d. art. mumifiérii; pl. mumifiéri