mumifica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUMIFICÁ, mumífic, vb. I.
1. Tranz. A îmbălsăma; a transforma în mumie. ♦
Refl. Fig. (Rar) A încremeni, a se opri la un anumit stadiu de dezvoltare.
2. Refl. (Despre fructe) A se zbârci, a se usca ca urmare a atacului unor ciuperci. [
Var.:
mumifiá vb. I.] – Din
it. mummificare, fr. momifier.mumifica (Dicționar de neologisme, 1986)MUMIFICÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) transforma în mumie.
2. refl. (
Despre fructe) A suferi procesul de mumifiere; a (se) mumifia. [P.i.
mumífic. / cf. it.
mumificare].
mumifica (Marele dicționar de neologisme, 2000)MUMIFICÁ vb. I. tr., refl. a (se) transforma în mumie; a (se) mumifia. II. refl. 1. (despre fructe) a suferi procesul de mumificare (2). 2. a încremeni într-un anumit stadiu. (< it.
mummificare, după fr.
momifier)
mumifica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mumificá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
mumíficămumificà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mumificà v.
1. a reduce în stare de mumie;
2. fig. a deveni inert, a se atrofia intelectualicește.