mulatru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MULÁTRU, -Ă, mulatri, -e s. m. și
f. Persoană născută dintr-un bărbat alb și o negresă sau dintr-o femeie albă și un negru. – Din
fr. mulâtre.mulatru (Dicționar de neologisme, 1986)MULÁTRU, -Ă s.m. și f. Născut dintr-un bărbat alb și o femeie neagră sau dintr-un bărbat negru și o femeie albă. [< fr.
mulâtre, cf. sp.
mulato <
mulo – catâr].
mulatru (Marele dicționar de neologisme, 2000)MULÁTRU, -Ă s. m. f. individ născut dintr-un părinte de rasă albă și unul de rasă neagră. (< fr.
mulâtre)
mulatru (Dicționar de argou al limbii române, 2007)mulatru, mulatri s. m. (deț.) țigan, rrom.
mulatru (Dicționaru limbii românești, 1939)*mulátru, -ă s. și adj. (fr.
mulâtre, d. sp.
mulato [care vine d.
mulo, lat.
mûlus, catîr]). Corcit, născut dintr´un alb și o neagră saŭ dintr´un negru și o albă. V.
metis.mulatru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!mulátru (-la-tru) adj. m.,
s. m.,
pl. mulátri; adj. f.,
s. f. mulátră, pl. mulátremulatru (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mulatru m. născut dintr´o negresă și un bărbat alb sau vice-versa.