mucus (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MÚCUS s. n. Secreție produsă de celulele mucoase ale unor glande. – Din
lat.,
fr. mucus.mucus (Dicționar de neologisme, 1986)MÚCUS s.n. Secreție a celulelor mucoase ale glandelor. V.
mucozitate. ♦ Lichid transparent care îmbracă corpul peștilor. [< fr., lat.
mucus].
mucus (Marele dicționar de neologisme, 2000)MÚCUS s. n. 1. lichid vâscos, de compoziție alcalină, secretat de celulele mucoase ale glandelor. 2. lichid transparent care îmbracă corpul peștilor. (< lat., fr.
mucus)
mucus (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MÚCUS (
cuv. lat.)
s. n. Secreție clară, vâscoasă a mucoaselor, compusă din mucină, celule epiteliale, leucocite și diferite săruri anorganice, suspendate în apă. Are un rol protector pentru mucoasele pe care le acoperă.
mucus (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)múcus s. n.